CHIRIȚA în CARNAVALde Vasile Alecsandri

Regia: Marius Bodochi

Distributia: Rodica Popescu Bitanescu, Marius Bodochi si Anca Sigartau

Cel mai reprezentativ poet al unei frământate epoci din istoria poporului nostru, Vasile Alecsandri a ilustrat literatura noastră timp de aproape jumătate de veac. Talent cu resurse multiple, Alecsandri și-a câștigat merite de seama în poezie, în dramaturgie și în proză. Comediile Iașii în Carnaval , Coana Chirița în provincie, Sânziana și Pepelea, drama Despot Vodă, povestirile Istoria Unui galben Baltă albă etc, sunt realizări de mare valoare artistică. Comediile lui Alecsandri sunt structurate în jurul unui caracter, a unei singure trăsături de caracter (gelozie, zgârcenie etc) sau vizează păcate și neajunsuri dintr-o anumită epoca. în carieră de comediograf a lui Alecsandri personajul Cucoană Chirița rămâne unul dintre cele mai reușite personaje comice din dramaturgia românească. Vasile Alecsandri realizează un ciclu de comedii, pozitionand acest personaj în centrul evenimentelor: Chirița la Iași, Chirița în voiaj, Chirița în balon. Aceste comedii au pregătit drumul pentru comediile lui I.L.Caragiale. Chirița în provinție este structurată pe două acte. Numită inițial înturnarea cucoanei Chirita, această comedie este urmarea Chiritei în Iași sau Două fete și o neneacă. Actul întâi prezintă personajele, și pe Chirița certându-se cu țăranii. Ea primește un răvaș de la Iași prin care soțul ei o anunță că a fost avansat în funcția de ispravnic. în actul doi, Chirița se plictisise de provincie și hotărăște să plece la Paris, unde va încearca să ii logodească pe Guliță și Luluța. Chirița, comedie de moravuri surprinde modul de viață, moravurile unei epoci. Autorul apare în mod indirect în text prin intermediul acțiunii și al personajelor. Acțiunea comediei Chirița în provincie o prezintă pe Chirița, după ce-și măritase cele două fete, într-o altă ipostază, caracteristică perioadei anterioare evenimentelor de la 1848, când mica boierime este dornică de parvenire. Chirița vrea să-și vadă soțul ispravnic, iar pe Guliță, fiul ei, să-l căsătorească cu Luluța, o fată orfană, dar care va moșteni o mare avere. Dar, Luluța este îndrăgostită de Leonaș, un tânăr isteț și cinstit, care întors din străinătate, vine la Barzoieni pentru a se căsători cu Luluța, spre îndârjirea Chiriței care încearcă să se opună. Chirița este un prototip al micului proprietar dornic să parvină în protipendada, e o cucoană cu teribile fandoseli cosmopolite, debitând cu candoare un stupefiant jargon franțuzit. Chirița poate fi socotită ca o caricaturizare a tendințelor exagerat sau pretins inovatoare, așa cum ursuzul și greoiul Bărzoi încarnează conservatorismul sclerozat în vechi tabieturi. Opera Chirița în provinție se încadrează în specia comediei, deoarece autorul satirizează cu sarcasm întâmplări, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, stârnind râsul, cu scopul de a le îndepărta. Tema comediei este critică instituțiilor și moravurilor societății feudale, iar ideea care se desprinde din continul ei este că o societate parazitară, bazată pe abuz, trebuie să dispară. Subiectul aparține comicului și critică arivismul micilor boieri rurali, care își dau aere de nobili.