Bogdan Petriceicu Hasdeu (nume la na�tere Tadeu Hîjdeu; n.26 februarie 1838, Cristine�ti, Hotin, actualmente în Ucraina - d.25 august 1907, Câmpina) a fost un scriitor �i filolog român din familia Hâjd�u, pionier în diferite ramuri ale filologiei �i istoriei române�ti. Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric �i om politic, Hasdeu a fost una dintre cele mai mari personalit��i ale culturii române din toate timpurile.

S-a n�scut la Hotin, în Basarabia ocupat� de Imperiul Rus. A copil�rit la mo�ia p�rinteasc� din Cristine�ti, Basarabia, fiind crescut de c�tre mama sa vitreg�, str�mo�ii s�i fiind boieri. Tat�l s�u, Alexandru Hâjdeu (fiul lui Tadeu Hâjdeu), era un adev�rat savant; cuno�tea zece limbi str�ine, printre care �i persana, era istoric, publicist �i a scris în latin� despre flora Basarabiei.

Bogdan Petriceicu Hasdeu a studiat la universitatea din Harkov, dup� terminarea studiilor slujind ca ofi�er în armata rus�. La 1856, când sudul Basarabiei a revenit la Moldova, a trecut în acest �inut pentru a sc�pa de împilarea �i dezna�ionalizarea for�at� practicat� de administra�ia de ocupa�ie. Ru�ii i-au cerut extr�darea, iar la refuzul autorit��ilor române, i-au anulat dreptul de mo�tenire pe care-l avea asupra unor mo�ii ale familiei r�mase în partea ruseasc� a Basarabiei. Mai târziu îns� i s-a recunoscut acest drept pe cale judiciar�.

La 1857 a fost numit membru al tribunalului din Cahul. Dup� �apte luni a demisionat. �n 1858 s-a mutat la Ia�i, ca profesor de liceu �i bibliotecar al universit��ii. A donat bibliotecii universitare 4.000 de volume. �n acest timp Hasdeu a pus bazele mai multor publica�ii, între altele, revista �Din Moldova�(1862-1863) în care a publicat poezii lirice, fabule, nuvele, critice etc.
�ntre 17 mai 1876 �i 1 aprilie 1900 a fost director al Arhivelor Statului din Bucure�ti, în aceast� calitate contribuind la publicarea documentelor în �Arhiva istoric�� �i �Cuvinte din b�trâni�, atât din arhivele române�ti, cât mai ales din cele str�ine, fiind primul conduc�tor al Arhivelor Statului a început s� publice copii dup� acte din arhivele str�ine privitoare la români.
�n 1877 a fost ales membru al Academiei Române ca un omagiu al întregii sale opere de pân� atunci, dar �i ca recunoa�tere a spiritului s�u enciclopedist.
Din 1878 a fost profesor de filologie comparat� la Universitatea din Bucure�ti. A tip�rit o parte din lec�iile sale pline de originalitate �i de cuno�tin�e vaste asupra literaturilor str�ine �i a limbii române.
Hasdeu a cochetat �i cu politica. Partizan al lui Kog�lniceanu, a sus�inut lovitura de stat din 2 mai 1864 a lui Alexandru Ioan Cuza. Ulterior, a sus�inut dinastia str�in�, de Hohenzollern, apoi, pe aceea�i linie a ideilor de factur� paneuropean�, a devenit membru al Partidului Liberal, ajungând deputat liberal în parlamentul României.

Dup� moartea singurei sale fiice, Iulia, în 1888, a devenit mistic �i fervent practicant al spiritismului, scop în care a construit Castelul Iulia Hasdeu de la Câmpina. A murit la 25 august 1907 la Câmpina, l�sând în urm� o oper� vast� �i peren�. �n ciuda criticilor, foarte dure uneori, asupra metodelor de lucru, Hasdeu r�mâne un mare om de cultur�, un neobosit cercet�tor �i un pionier al mai multor domenii ale filologiei �i istoriei României.

Dintre lucr�rile istorice se disting: Ioan Vod� cel Cumplit (1865, ed. a II-a, 1894), monumentala Arhiv� istoric� a României �i Istoria critic�.
La Ia�i a publicat Arhiva historic� a României (1865-1867), în care multe documente vechi slavone �i române�ti au fost editate pentru prima dat�. �nceput� în 1865, Arhiva este o colec�ie în trei mari volume de documente str�ine �i interne privitoare la istoria românilor. Au fost publicate în premier� un mare num�r de acte inedite române�ti �i str�ine. Lucrarea a contribuit la înaintarea studiilor istorice de istoriografie, ducând mai departe opera început� de Cronicalui �incai, de �Magazinul istoric� al lui Nicolae B�lcescu �i Laurian �i de letopise�ele lui Kog�lniceanu.

�n Historia antic� a Românilor (1875), de�i incomplet�, începe investiga�iile critice asupra istoriei României.
Istoria critic� (1873-1874) î�i propune studierea secolului al XIV-lea, epoca înfiin��rii forma�iunilor statale române�ti din nordul Dun�rii. Au ap�rut numai un volum �i un fascicul din al doilea volum.
Volumul I cuprinde trei studii: �ntinderea teritorial�, Nomenclatura, Ac�iunea naturii asupra omului.
�ntinderea teritorial� dovede�te c� Muntenia în secolul XIV �i XV se întindea foarte mult: cuprindea (în afar� de ce în�elegeam în veacul trecut prin Muntenia) �i �inutul F�g�ra�ului, sudul Moldovei pân� la Bârlad �i Bac�u, sudul Basarabiei, Dobrogea, �inutul Ha�egului �i o parte din Temi�ana. Numai o asemenea întindere explic� faptele mari ale muntenilor �i rezisten�a contra atâtor du�mani puternici: sârbi, unguri, turci. Cre�terea s-a f�cut treptat. La început, sâmburele coloniei romane cuprindea: Oltenia, Ha�egul �i partea oriental� a Temi�anei, alc�tuind Banatul Severinului. �n secolul XII, s-a întins pe malul Dun�rii pân� la Chilia �i în al XIII-lea �i-a ad�ugat ducatul Amla�ului.
Nomenclatura explic� originea multor termeni întrebuin�a�i ca s� arate teritoriul Munteniei. Tot aici se trateaz� �i chestiunea fund�rii principatului �ara Româneasc�, socotindu-se nu c� desc�lec�torii au venit de peste mun�i, ci c� românii din Banatul Severinului s-au întins la nord �i r�s�rit.
Ac�iunea naturii asupra omului este titlul studiului al III-lea. Natura (atmosfer�, hidrologie, topografie) are o mare influen�� asupra omului. Omul din sud e mai inteligent, dar mai lipsit de sânge, omul din nord mai pu�in inteligent, dar mai bogat în sânge; de aci mai pu�in� vitalitate la acela, mai mult� la acesta. Ac�iunea naturii nu e absolut� �i inatacabil�; ea poate fi modificat�. �n primul rând o poate modifica gintea. De exemplu: familiile olandeze stabilite de trei secole în sudul Africii nu �i-au schimbat culoarea. Aceste dou� elemente, natura �i ginta, nu sunt suficiente ca s� explice diferen�ierea unei na�iuni de alta, ci trebuie s� fie ad�ugate �i alte elemente.

Dintre lucr�rile filologice cele mai însemnate sunt: Cuvente den b�trâni �i Etymologicum Magnum Romaniae. A editat, de asemenea, Psaltirea lui Coresi din 1577, publicând-o în 1881. Prin lucrarea sa Cuvente den b�trâni (1878-1879) a fost primul exeget al literaturii apocrife din România. �n aceast� oper� cu un titlul arhaic, ap�rut� în 2 volume, a publicat o serie de documente �i de studii de o mare valoare. Volumul I se intituleaz� Limba român� vorbit� între 1550-1600. Din acest timp noi posed�m un num�r foarte restrâns de opere, mai toate biserice�ti �i mai toate traduceri. Hasdeu �i-a dat seama c� ar fi mai interesante pentru istoria limbii compuneri române�ti propriu-zise. Compuneri literare n-a g�sit, dar a g�sit acte publice �i particulare, scrisori etc. în care - dac� nu se putea urm�ri dezvoltarea unor idei - se pot vedea fazele evolu�iei limbii. El nu s-a mul�umit s� le transcrie, ci le-a înso�it de observa�ii felurite despre care marele filolog german Schuchard a zis: "P�trunderea �i erudi�ia lui Hasdeu se pun în eviden�� aici în modul cel mai splendid". Volumul al II-lea poart� titlul special de C�r�ile poporane ale românilor în secolul XVI, în leg�tur� cu literatura poporan� cea nescris�. �n el se public� colec�ia de texte cunoscute sub numele de Codex Sturdzanus. Textele sunt publicate cu transcrierea în litere latine �i cu un studiu asupra fiec�ruia. Volumul se termin� cu o serie de monografii asupra diferitelor chestiuni de ligvistic�, precum reduplicarea �i triplicarea articolului definit �.a.

Etymologicum Magnum Romaniae (1887-1898) a fost începutul unui amplu dic�ionar enciclopedic al limbii române, dar, din cauza dimensiunii monumentale a proiectului, a ajuns pân� la defini�ia cuvântului b�rbat. Oper� monumental�, dic�ionarul are în vedere nu numai limba literar� de la acea dat�, ci mai cu seam� limba vorbit� �i limba veche �i de aceea a �i fost subintitulat: dic�ionarul limbii istorice �i poporane. Conceput pe un plan prea vast, acest dic�ionar s-a oprit când de-abia începuse �i nimeni nu l-a continuat, c�ci Academia a stabilit alte norme pentru noul dic�ionar. Hasdeu voia s� fac� din fiecare cuvânt o monografie. La fiecare articol de dic�ionar red� forma cea mai r�spândit� �i formele dialectice vechi �i noi; - diferitele însemn�ri ale cuvântului, cu exemple; - derivarea cuvântului. Autorul a avut în vedere r�spunsurile la un chestionar trimis preo�ilor �i înv���torilor ca s� poat� �ti cum se pronun�� sunetele în diferite �inuturi, care sunt formele, care sunt numirile date diferitelor obiecte, care sunt deosebitele credin�e ale poporului. �n cele 4 volume pe care le-a publicat n-a ajuns decât pân� la cuvântul b�rbat.
�n aceste lucr�ri filologice, el a lansat teoria �circula�iei cuvintelor�, prin care a demonstrat c� fizionomia unei limbi nu este dat� de inventarul unit��ilor lexicale, ci de folosirea lor, de frecven�a acestora.

Al�turi cu aceste opere istorice �i filologie, se situeaz� revista Columna lui Traian (1870-1877), cea mai bun� revist� filologic� din România, în care a pus, prin studiile sale, baza �tiin�ei etno-psihologice în România.

Ultimii ani ai vie�ii, i-a consacrat Hasdeu altor preocup�ri: acum a scris articole �i poezii filozofice, multe satire literare (Sarcasm �i ideal 1897), �i, de la moartea fiicei sale, Iulia, s-a dedicat cu totul cercet�rilor asupra spiritismului (Sic cogito, 1892). Spirit cu o cultur� vast�, cu o vioiciune rar�, Hasdeu are adesea sclipiri geniale în combinarea detaliilor pentru a închega teorii istorice sau filologice spre dezlegarea problemelor celor mai grele �i mai obscure. Din nenorocire, el nu a urm�rit vreme îndelungat� studiul unei chestiuni pentru a da o oper� des�vâr�it�, ci a trecut în cursul vie�ii, prea de multe ori, de la o serie de preocup�ri la altele, încât cele mai de frunte din operele lui r�mân neterminate.

Lucr�rile beletristice ale lui Hasdeu, între care drama R�zvan �i Vidra, dau impresia unei originalit��i a gândirii, iar autorul divagheaz� deseori purtat de erudi�ia sa profund� �i imagina�ia vast�. A scris nuvele, poezii, piese de teatru. Dintre nuvele cit�m una satiric�, Duduca Mamuca (1861), pentru care a �i avut în Ia�i un proces legat de un fragment din aceast� nuvel�, considerat imoral, chiar obscen, dar a fost achitat dup� ce s-a ap�rat singur în fa�a instan�ei. �n urma acestui scandal ajunge în Bucure�ti în 1863, unde public� în semn de protest varianta cenzurat� a nuvelei, intitulat� Micu�a (1864). Volumul de poezii (1873) cuprinde poezii ocazionale, fabule, poezii sociale �i politice, precum �i o traducere din Tristele lui Ovidiu. Cuget�ri profunde exprimate într-o �form� dur�� (dup� cum a considerat însu�i autorul), versuri scrise în momente de sup�rare sau chiar de dezn�dejde: opera poetic� a lui Hasdeu, care n-a avut un r�sunet deosebit. El a caracterizat-o prin urm�toarele rânduri:

O poezie neagr�, o poezie dur�,
O poezie de granit,
Mi�cat� de teroare �i palpitând de ur�,
Ca vocea r�gu�it� pe patul de tortur�
Când o silab� spune un chin nem�rginit.

Dintre piesele de teatru, cea mai însemnat� este R�zvan �i Vidra, foarte criticat� la vremea apari�iei (1867) de criticii revistei Convorbiri literare. Ea zugr�ve�te una dintre epocile zbuciumate ale trecutului românilor, sfâr�itul secolului XVI, marcate de luptele pentru tron între boieri. �nf��i�area epocii este surprins� cu o cuno�tin�� des�vâr�it� a oamenilor �i a lucrurilor; dialogul este natural �i foarte viu; se observ� îns� oarecare tendin�� spre declama�ie, mai ales în ce prive�te na�ionalismul. Cu toate sc�derile ei, piesa se reprezint� �i ast�zi cu succes, mai ales din pricina c�ldurii �i simpatiei cu care este înf��i�at� p�tura ��r�neasc�.

Conform datelor istorice, sunt prezentate întâmpl�rile principale din via�a lui R�zvan, aliatul lui Mihai, anume cum acest �igan, c�pitan de haiduci, ajunge ofi�er în armata polonez�, hatman în Moldova �i apoi domn. Modific�rile sunt prea pu�ine. Sfâr�itul lui R�zvan, despre care cronicile relateaz� c� ar fi murit tras în �eap�, este modificat, ar�tându-se c� decesul survine din cauza unei r�ni c�p�tate într-o lupt� cu polonezii. R�zvan apare înfocat, generos, eroic. Al�turi de el, Vidra este ambi�ioas� �i trufa��. Nepoat� a marelui boier Mo�oc, Vidra îl întâlne�te pe R�zvan în p�dure �i se îndr�goste�te de el �i îl vede în stare de fapte mari. Apoi îl determin� s� s�vâr�easc� rând pe rând toate ispr�vile care aveau s�-l conduc� la o glorie atât de mult dorit�, dar �i atât de scurt�.

Unele dintre scrierile sale au provocat reac�ia unor critici. Astfel au fost articolele publicate de Gheorghe Panu în Convorbiri literare �i o bro�ur� a lui Ion C. Massim. Cercet�rile ulterioare au modificat multe dintre concluziunile lui Hasdeu, dar opera sa prezint� interes de a fi citit� nu numai pentru a se vedea starea studiilor istorice din acea vreme, ci �i pentru a se constata talentul �i spiritul vizionar al autorului.

A publicat documente false despre o republic� federativ� la Ia�i, în secolul III. Astfel, Hasdeu a publicat un act, a�a-numita �Diplom� Bârl�dean��, o scriere ce ar fi datat din 1134, potrivit c�reia ar fi existat un principe al Bârladului, Ivancu Rotislovovici, dependent de tronul Gali�iei, care ar fi st�pânit �esul Moldovei.